De la mine pentru voi
Despre caracter si competenta – de la om la organizatie
scris de Leela Q Monti
Trainer, Extreme Training, Furnizor de Performanta
www.traininguri.ro
Intrebat fiind de unchiul sau ce ar alege : un chirurg demn de incredere si fara competenta sau un chirurg competent si nedemn de incredere, tanarul student la medicina a raspuns : « Daca as sti sigur ca am nevoie de operatie, as alege chirurgul competent ; daca nu as sti sigur daca am sau nu nevoie de operatie, as alege chirurgul demn de incredere »…
Buna ziua, iubite fiinte,
Ma adresez voua intelegand cu recunostinta ca am primit acceptul vostru de a ma adresa cu pronumele mai cald, mai apropiat « voua », in locul celui de reverenta « dumneavoastra », pentru ca voi simtiti ca eu va respect profund si nu sunt doar politicoasa si condescendenta, ascunzand de fapt nepasare si lipsa de consideratie, sub fatada bunelor maniere…
Prefer sa exprim « spiritul » si nu « litera » legii in atitudinea si in comportamentul meu fata de voi…
« Spiritul » legii vine din constiinta, din a face ceea ce este corect si care onoreaza pe toata lumea implicata. « Litera » legii este adaptarea la situatia concreta, facand ceea ce este corect intr-un mod corect. Cei care se limiteaza la litera legii « nu mai vad padurea de copaci » cum se spune…
Caracterul defineste cine esti cu adevarat, cata valoare interioara iti acorzi tu insuti, independent de ceilalti si de modul in care te trateaza ei. Fa-ti un mare bine: « Iubeste-te ! » Este lipsit de onestitate sa te superi ca ceilalti nu iti dau ceea ce tu insuti nu esti dispus inca sa iti acorzi. Iar daca tu insuti iti acorzi ceea ce ai nevoie, vei renunta sa mai pretinzi ceva de la ceilalti…
Competenta defineste cum te pricepi sa iti manifesti acele talente unice pe care le-ai primit inca de la nastere si de care poate ca esti constient deja sau poate ca abia de acum incolo incepi sa-ti dai seama. Din clipa in care iti descoperi talentele si incepi sa le manifesti, vei trai cu mare chef de viata si incantare tot ceea ce ti se intampla, atat pe plan profesional, cat si in toate celelalte domenii ale vietii tale.
Oricum ar fi, te recunosc pentru valoarea si frumusetea ta interioara si pentru curajul cu care esti dispus sa privesti dincolo de fatada ta frumos lustruita, pentru a fi cu adevarat implinit ca fiinta.
Eu insami prefer intotdeauna sa fiu cineva demn de increderea acordata si sa recunosc onest ca mai am de invatat atat in ceea ce priveste caracterul, cat si competenta si ca este ceva firesc, care ni se intampla tuturor si care nu stirbeste cu nimic valoarea mea intrinseca de fiinta umana, indiferent cat de multe erori as face, atat timp cat imi asum responsabilitatea pentru acestea si sunt dispusa sa invat de la altii mai competenti ca mine.
Responsabilitatea este capacitatea de a te alege asa cum esti si asa cum nu esti, intr-un anumit moment de viata, de a accepta ca ai cauzat rezultatele care exista – oricare ar fi acestea, fata de ceea ce ti-ai fi dorit – renuntand la evaluarile, judecatile de valoare si condamnarile asociate in mod automat, reflex de catre minte.
Nu exista « vina » sau « merit » … Sunt iluzii ale mintii, razvratita din rolul natural de slujitor si transformata in stapan al nostru… Este o vorba : « Este intelept cel care are mintea sluga si nu stapan »…
Exista cauza si efect.
Daca ridici un capat al batului, se ridica si celalalt capat, indiferent de ceea ce crezi tu despre asta…Daca am spus sau am facut ceva, netinandu-mi cuvantul dat, ori daca nu am spus sau nu am facut ceva ce s-ar fi cuvenit sa fac, in virtutea faptului ca tot eu insumi am promis si acestea mi-au stirbit din capitalul de incredere pe care il aveam la altcineva, eu am cauzat ca acel cineva sa-si retraga partial sau total increderea acordata mie. La fel si in cazul meu cu altcineva care nu-si onoreaza promisiunile.
Fiecare este liber sa aleaga in ce fel se comporta. Consecintele acestui comportament, in schimb, sunt cauzate de principiile universale, imuabile.
Stiti care este adevarul ? Ca ne asumam sau nu responsabilitatea pentru ceea ce avem in viata, ramane un fapt ca noi am cauzat toate astea… Si asta este confruntant pentru noi toti…
Frumusetea si surpriza vietii este ca cel care isi asuma responsabilitatea si nu culpabilitatea, se declara el insusi din nou demn de incredere, redeclara liberatea sa de a alege, pe care a primit-o in dar de la nastere si redobandeste autonomie fata de dependentele sale emotionale, oricare ar fi circumstantele vietii sale…
Fiinta libera este cea care este libera fata de erorile sale, nu cea care este libera de erorile sale. Fiecare dintre noi este tributar umanitatii sale, face erori si este atasat de anumite obiceiuri distructive. Si tot fiecare dintre noi are libertatea de a alege cum se raporteaza la aceste erori si are libertatea de a-si forma alte obiceiuri constructive, fiind mereu vigilent ca aceste noi obiceiuri sa nu se transforme la randul lor in obiceiuri distructive.
Daca umanitatea noastra este supusa permanent erorilor, constiinta este intotdeauna limpede si ne readuce claritatea si autonomia interioara.
Cine se lasa condus de ganduri si emotii, se va culpabiliza si va culpabiliza, fiind mereu dependent de circumstante.
Cine isi asculta constiinta, isi va asuma responsabilitatea de a fi generat ceea ce are in viata si va renunta la culpabilizarea sa si a celorlalti, fiind liber de circumstante, calauzindu-se dupa principii universal valabile, care dau « spiritul » si nu « litera » legii.
Spiritul legii este imuabil, este ca o busola care indica mereu nordul-nord si te ghideaza prin hatisul mintii. Din spiritul legii se creeaza litera legii, adaptata in fiecare situatie de viata, conform indicatiilor busolei.
Oare este o intamplare ca 90% dintre erorile constatate sunt erori de caracter si nu de competenta ?…fie ca este vorba de indivizi sau de organizatii, care si ele sunt guvernate tot de oameni ?…
Va intreb acum ?…
Ce anume face diferenta intre o organizatie eficienta si una ineficienta ?
La urma urmei eficienta vine din competenta … sa faci lucrurile in mod corect (in litera legii) … competenta raspunde la intrebarea : CUM ?… si totusi… Este de dorit sa fim eficienti, cu toate acestea performanta nu vine vreodata din competenta si atat…Este necesara, dar nu suficienta…
Ati intalnit vreodata pe cineva a carei competenta sa fie recunoscuta de toata lumea si care totusi sa fie complet nedemn de incredere ? …Ati alege sa lucrati cu un asemenea om ?…
Asa ca va intreb ? …
Care este liantul care uneste pe toata lumea si incep sa se produca miracole la care mintea umana n-ar fi avut acces in mod automat?…Care este secretul organizatiilor care sunt asociate mereu cu excelenta, fata de cele care sunt doar eficiente ?
Excelenta vine din caracter, din increderea acordata si primita, din climatul de profund respect, admiratie si consideratie pentru sine insusi si pentru ceilalti deopotriva…Increderea este ca aerul pentru oameni, ca apa pentru pesti…sunt invizibile, totusi in lipsa lor, fiintele mor… sa faci ceea ce este corect a fi facut (in spiritul legii)… caracterul, integritatea raspunde la intrebarea : DE CE ?
Va mai intreb ?…
In momentul unei crize majore, cu cine alegeti sa continuati, pentru a ajunge la liman:
Cu cel care are caracter si isi asuma in mod onest erorile ce tin atat de comportamentul neadecvat, cat si de competenta sa, cerandu-va iertare pentru eventualele consecinte neplacute pentru organizatie si sprijin in a dobandi acele competente necesare, caci de caracter se ocupa el insusi ?…
In cel care este nedemn de incredere dar care este competent si va manipuleaza, sperand ca o sa treceti cu vederea erorile sale de caracter, lipsa de respect si de incredere ?…
Cine este demn de incredere ?… Iar fara incredere reciproca se poate construi si mentine o relatie umana de calitate ?…
Exista intotdeauna o solutie care onoreaza toate partile implicate intr-o anume situatie si acea solutie reprezinta varianta care ofera excelenta, nu doar eficienta.
Acea solutie sinergica este raspunsul la experimentarea armoniei si a relatiilor fructuoase intre oameni, la oferirea si primirea de servicii de excelenta, atat in familie, cat si in societate.
Primordial este sa faci ceea ce este corect de facut si apoi vei sti si sa faci aceast in mod corect.
Primul pas este integritatea.
Exista trei nivele ale integritatii:
1. Onorarea cuvantului dat voua insiva si celorlalti
2. Onorarea principiilor universale
3. Sa fii tie insuti adevarat
Sa incepem cu onorarea cuvantului dat voua insiva
Daca, de exemplu, fiind pe drum, iti dai seama ca nu ai cum sa ajungi la timp la o intalnire cu cineva, anunti persoana respectiva si iti asumi responsabilitatea de a fi cauzat intarzierea, fara a te invinovati sau a invinovati circumstantele. Prezinti scuzele tale, intrebi persoana daca iti accepta scuzele si in caz afirmativ, propui tu insuti o noua ora sau data cand amandoi puteti sa aveti intalnirea amanata si te tii de cuvant. In cazul in care persoana cealalta nu iti accepta scuzele, primesti aceasta comunicare fara sa te culpabilizezi si fara sa culpabilizezi cealalta persoana, intelegand si respectand libertatea celuilalt de a alege sa iti retraga (cel putin in acel moment si cel putin partial) increderea acordata. Nu este vorba despre tine, este vorba despre celalalt si nevoile sale nesatisfcaute, urmare a comportamentului tau lipsit de integritate. Nu esti pedepsit, nu esti vinovat, esti 100% responsabil.
Exercitiu: Fiind pe deplin relaxat si increzator in voi insiva, alegeti sa faceti in mod constant, regulat (de exemplu in fiecare zi sau de acelasi numar de ori/ saptamana, etc.) ceva care sa reprezinte o mica victorie a sinelui fata de umanitatea voastra.
Pentru cei pentru care este dificil sa se trezeasca dimineata devreme, ar fi un exercitiu de vointa, rabdare si incredere in sine extraordinar, sa se trezeasca in fiecare zi, timp de 7 zile pe saptamana, 28, 29, 30 sau 31 de zile pe luna s.a.m.d., cu o jumatate de ora sau o ora mai devreme decat obisnuiesc acum. Daca nu ne putem disciplina propriul corp fizic, cum am putea sa ne potolim impactul dramatic pe care lasam sa il aiba emotiile in alegerile noastre ?…
Pentru cei care se lupta de un timp cu sub sau supraponderabilitatea, ar fi un exercitiu benefic sa isi propuna ca timp de 30 de zile, in fiecare zi, sa mareasca sau sa reduca din portia de pana atunci la fiecare masa, atat cat sa constituie o confrunatre, o iesire din zona de confort, fara a fi un efort prea mare, care sa duca la renuntare in cateva zile.
Pentru cei care se disipa in prea multe activitati si se simt epuizati fizic, mental si emotional, ar fi util sa isi promita lor insisi ca timp de 30 de zile, in fiecare zi, 30 de minute dimineata si 30 de minute seara, sa-si acorde timp pentru ei insisi, in care sa fie si nu sa faca lucruri, sa se relaxeze, sa mediteze, sa asculte muzica, sa deseneze sau sa picteze, sa danseze, sa faca sport, orice ii relaxeaza si atat.
Pentru cei mai putin implicati in diverse activitati, ar fi extraordinar sa isi propuna si sa reuseasca sa isi asume o noua responsabilitate in cadrul familiei sau organizatiei in care munceste, si care sa implice ca in fiecare zi, timp de 30 de zile, sa faca o anumita activitate care ar necesita 30 de minute-o ora si care l-ar putea uimi chiar si pe el insusi, daca si-ar implini promisiunea, aratandu-si sie ca poate !
Voi stiti cel mai bine ce aveti nevoie sa obtineti de la voi insiva ! Iar daca nu stiti inca, reflectati la asta…Intrebati-va ce anume, daca ati reusi sa faceti zilnic, ar reprezenta un salt de neimaginat pana atunci si v-ar da incredere si respect de sine, nemaivorbind ca v-ati dezvolta vointa si autonomia in fata tentatiilor…Poate ca este vorba de a te abtine atunci candi ti vine sa strigi, sa tipi sau sa acuzi pe toata lumea ca are ceva cu tine si in loc de asta, sa respiri adanc, sa te linistesti, sa te plimbi 2-3 minute si cand esti din nou calm, sa spui ce ai de spus…si asa mai departe…
Fiintele umane functioneaza pe baza unor reflexe, in mod automat sau altfel spus, pe baza unor obiceiuri, care, in timp, sunt distructive, complacandu-ne in zone noastra de comfort, care nu este deloc datatoare de incredere de sine, respect de sine si bucurie de viata.
Ce este de facut ? Este de inlocuit, cu blandete, rabdare, curaj si multa iubire neconditionata, acele obiceiuri distructive cu alte obiceiuri constructive, care sa ne intinda limitele de confort mental si emotional dincolo de ceea ce ne convine.
Secretul este masura in toate. Propuneti-va ceva realizabil si totusi confruntant pentru voi, care sa va antreneze muschii adormiti ai vointei. Oamenii subestimeaza ce pot face pe termen lung si supreestimeaza ceea ce pot face pe termen scurt. Rezultatul ?
Hai sa revenim la persoana care isi propune sa se trezeasca in fiecare dimineata cu o jumatate de ora mai devreme. Este suficient de confruntant, pentru ca ar da orice sa mai doarma acea jumatate de ora si in acelasi timp este ceva realizabil, daca se va tine de promisiunea facuta sie insusi.
Sa spunem ca omul nostru pune ceasul sa sune la ora propusa si merge la culcare incantat de taria sa de caracter. A doua zi de dimineata, ceasul suna implacabil la ora la care a fost programat sa sune, omul se trezeste buimac, isi reaminteste rapid ce si-a propus ieri si se ridica din pat, nu prea incantat, pentru a-si incepe ziua plina cu activitati diverse.
Seara, vine iar momentul in care pune ceasul sa sune pentru a doua zi, la aceeasi ora ca si ieri. Merge la culcare, a doua zi ceasul care suna il trezeste si omul nostru este si mai putin incantat, totusi isi incepe ziua, morocanos si iritat…Si povestea se poate repeta cateva zile, dupa care, satul de atata corvoada si dezamagit de rezultatele pe termen scurt, omul nostru renunta, simtindu-se si mai slab in fata umanitatii sale, lipsit si mai mult de incredere in sine si de respect de sine….
Suna cunoscut ?… Da, si mie mi s-a intamplat de cateva ori, pana cand am inteles sa nu subestimez puterea obiceiurilor distructive pe care le-am creat in ani de zile.
Va invit din toata inima sa faceti un salt – mic poate pentru altii, totusi urias pentru voi insiva – in a va respecta pe voi si a va intari vointa, indiferent de chefurile care vin si pleaca si pe care le cunoastem cu totii. Sunteti liberi sa va caliti d.p.d.v. emotional si sa va tineti de cuvant, la inceput pentru un interval mai mic, sa spunem o luna de zile, dar suficient de lung pentru ca un obicei distructiv sa fie inlocuit cu unul constructiv.
Alegeti un domeniu care va inspira si in care ati dori sa fiti liber de slabiciunea pe care stiti ca o manifestati de fiecare data.
Promiteti-va voua insiva initial ca veti proceda intr-un fel care va da putere timp de o luna de zile, in fiecare zi. La sfarsitul zilei uitati-va in mod lucid la ceea ce ati reusit peste zi, fara sa va culpabilizati, fara sa invocati circumstantele potrivnice, doar asumati-va responsabilitatea pentru rezultat.
Continuati fara a renunta timp de 30 de zile, faceti acest acord de onoare cu voi insiva.
Eu insami fac acelasi lucru timp de o luna de zile, incepand de astazi, miercuri, 16 ianuarie 2008 si pana pe 15 februarie 2008.
Va promit sa va tin la curent cu progresele pe care le voi face si sa fiu onesta in legatura cu erorile si slabiciunile care vor aparea, daca asa va fi.
Stiu cat de puternic este acest exercitiu de vointa si ce efect benefic are, daca reusiti sa va onorati cuvantul dat, la inceput doar voua insiva. Este un pas esential si cel mai confruntant, catre autonomia interioara.
Faceti ceva pentru voi insiva care are o valoare incomensurabila si care va cere toata rabdarea, tenacitatea, smerenia, increderea si vointa de care stiti sau nici nu stiti inca sa le aveti !
Orice ar aparea pe drum si care va impiedica, sa stiti ca acolo aveti de lucrat cu voi insiva, pentru ca aceea este veriga voastra slaba si ea va saboteaza de fiecare data in a fi demni de incredere.
Multa blandete si mult curaj !
Pana ne vom revedea,
Mereu cu voi,
scris de Leela Q Monti
Trainer, Extreme Training, Furnizor de Performanta
www.traininguri.ro
